Memoriu Scmdf1gl

SINDICATUL
CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE
FILIALA 1 GALAŢI
Strada Eroilor nr. 40
Tel: 0236322302, 0722131595
Mail: scmdf1gl@yahoo.com



Galaţi
Nr. 02 din 31.03.2010
Exemplar unic


Deputaţii şi senatorii din Judeţul Galaţi,
Preşedinţii Comisiilor de apărare şi ordine publică di Senat şi Camera Deputaţilor,
Ministrul Apărării Naţionale,
Ministrul Administraţiei şi Internelor,

În spiritul solidarităţii ce ne caracterizează, în apărarea onoarei şi demnităţii militare, noi, cadrele militare în rezervă şi în retragere din Judeţul Galaţi, care am activat în sistemul de securitate naţională, constituite în sindicat, solicităm recunoaşterea statutului special şi distinct al profesiei de militar şi, în consecinţă, menţinerea actualelor prevederi legale referitoare la pensiile militare de stat.

Solicitarea noastră se bazează pe următoarele caracteristici ale actualului sistem al pensiilor militare de stat:

- are vechi rădăcini istorice care îi consacră caracterul tradiţional şi non-contributiv;

- este aliniat principiilor generale care guvernează soldele şi pensiile militare în majoritatea statelor euro-atlantice;

- este perfect compatibil cu legislaţia europeană privind sistemele ocupaţionale de pensii, cu jurisprudenţa în materie a Curţii Europene de Justiţie, precum şi cu Constituţia României.
O eventuală recalculare a pensiilor militare de stat aflate în plată, ca urmare a includerii acestora în sistemul unic de pensii, ar fi în total dezacord cu principiile fundamentale ale dreptului, cu reglementările europene în domeniu şi cu prevederile Legii fundamentale a României.
În acest sens prezentăm următoarele argumente:

1. De la înfiinţarea sa şi până în prezent, sistemul pensiilor militare din România nu a fost niciodată un sistem contributiv, acesta fiind finanţat integral şi continuu de la bugetul de stat (caracter tradiţional şi non-contributiv).

Izvoarele istorice menţionează existenţa sistemului de pensii militare încă din anii 1829 -1830, când s-a organizat armata pământeană atât în Muntenia cât şi în Moldova. Ulterior, Alexandru Ioan Caza - reformatorul statului român - a întărit armata şi i-a asigurat statutul necesar, introducând Regulamentul soldelor (1863), Legea asupra poziţiei ofiţerilor (1864) şi Regulamentul pensiilor militarilor (1865).

În perioada postbelică, legislaţia în domeniul pensiilor militare de stat a suferit numeroase modificări, aceasta păstrând permanent în conţinutul său, caracterul tradiţional şi non - contributiv al acestui sistem de pensii. De fiecare dată când sistemul pensiilor militare din România a fost reglementat de un nou act normativ, pensiile aflate în plată s-au modificat doar dacă cuantumul rezultat prin recalculare a fost superior celui aflat în plată.

2. Având în vedere caracterul special al profesiei de cadru militar, în majoritatea ţărilor cu democraţie consolidată, sistemul pensiilor militare este reglementat diferit şi totodată separat faţă de sistemul public de pensii (civil).
Principiile şi metodologia care stau la baza calculului pensiilor militare în aceste ţări au trăsături esenţiale comune, astfel:

- sistemul de calcul al pensiilor militare este reglementat prin lege separată (Germania, Marea Britani, SUA, Turcia, Coreea de Sud, Israel, Egipt, Japonia) sau printr-un capitol independent, cuprins formal într-o singură lege, împreună cu cel al pensiilor civile (Franţa, Italia, Grecia, Portugalia, Austria);

- baza de calcul a pensiilor militare este valoarea soldei din ultima lună de activitate (Germania, Marea Britani, Turcia, Italia, Grecia, Austria, Japonia, Coreea de Sud, Israel) sau media soldelor pe ultimele trei sau şase luni (Franţa, Egipt), iar pensia se stabileşte funcţie de vechimea integrală în calitate de cadru militar (în majoritatea ţărilor – 35 sau 36 ani, Japonia – 20 ani, Israel – 25) şi de vârsta standard de pensionare. Pentru stabilirea pensiei, bazei de calcul rezultate i se aplică un procent cuprins între 65-80% (Ungaria - 65 %, Olanda - 70%, Marea Britani - 72,5%, Germania - 75%, S.U.A - 75%, Norvegia - 76%, Italia - 80%).

- în toate ţările, la pensia de bază calculată se adaugă sporuri determinate de anii prestaţi peste vechimea de pensionare şi de condiţiile de desfăşurare a serviciului (categorii de forţe armate şi genuri de arme, specialităţi, garnizoane izolate, misiuni în teatre de operaţii).

În final, indiferent de numărul anilor rezultaţi prin adăugarea acestui spor de vechime la timpul efectiv lucrat, valoarea pensiei nu va depăşi valoarea bazei de calcul (există şi excepţii, ca de exemplu cadrele militare portugheze, în cazul cărora valoarea reală a pensiei poate fi mai mare decât solda netă dinaintea pensionării, deoarece pensia nu se impozitează).

Fostele ţări socialiste europene, integrate în NATO, s-au aliniat principiilor generale în domeniul soldelor şi pensiilor militare ale aliaţilor, sens în care şi legislaţia noastră actuală în domeniu a fost adaptată la aceste principii.

Astfel, în România pensia militară de stat reprezintă 60% din baza de calcul (solda lunară brută din ultima lună de activitate /media soldelor pe ultimele şase luni) la care se adaugă procente suplimentare în funcţie de depăşirea vechimii standard în serviciu (25 de ani) şi/sau condiţiile de muncă în care cadrele militare şi-au desfăşurat activitatea. Cuantumul pensiei stabilite nu poate depăşi 100% din baza de calcul a pensiei.

3. Sistemul pensiilor militare, reglementat de Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, face parte din sistemele ocupaţionale de pensii guvernate de directivele Comunităţii Europene.

Astfel, potrivit concluziilor rezultate în cadrul reuniunii bilaterale desfăşurate la Bruxelles în ianuarie 2007, între experţii comunitari şi reprezentanţii instituţiilor naţionale din România, , care gestionează sisteme speciale de securitate socială, inclusiv pensii, “actualul sistem al pensiilor militare de stat din România face parte din sistemele ocupaţionale de pensii guvernate de Directiva 86/378/EEC, amendată prin Directiva 97/96/EC adoptată în considerarea jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie”.

Conform reglementărilor comunitare, criteriile decisive pentru încadrarea unui sistem de securitate socială ca sistem ocupaţional sunt îndeplinite, în totalitate, de actuala lege a pensiilor militare de stat din România, respectiv: această lege se referă la o categorie particulară de lucrători (cadrele militare - aşa cum sunt acestea definite de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare), acordarea pensiei este direct legată de durata serviciului militar, iar pensia este calculată prin raportare la ultima soldă a cadrului militar.În context, includerea pensiilor militare într-un sistem unitar de pensii vine în contradicţie cu prevederile dispoziţiilor art. 148 alin. (2) din Constituţia României, republicată: “ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”, coroborate cu cele ale articolului 249 din Tratatul de constituire a Comunităţilor europene, conform cărora, statele sunt obligate să aducă la îndeplinire prevederile tuturor directivelor europene.

4. Existenţa unor sisteme de pensii speciale, aplicabile unor categorii profesionale diferite, este în deplină concordanţă cu Constituţia României şi cu prevederile internaţionale, inclusiv cele europene, din această materie.

Motivul pentru care reglementarea specială a regimului juridic al pensionării în cazul cadrelor militare este acceptată la nivelul UE, îl constituie faptul că această categorie socio-profesională are restrânsă drastic exercitarea unor drepturi fundamentale, asigurându-se astfel, o compensare echitabilă.

În concret, cadrele militare din România au îndatoriri speciale şi se supun unor interdicţii şi restrângeri severe ale drepturilor civile şi politice, pe fondul unui regim sancţionator mult mai drastic. Semnificative în acest sens sunt prevederile Legii nr.80/1995 privind Statutul cadrelor militare, respectiv ale art.8, lit. a), f) – referitoare la îndatoriri, ale art.28, art.30 şi art.31 – referitoare la interdicţii şi ale art.29 – referitoare la restrângeri.

Încadrarea cadrelor militare ca şi categorie socio-profesională cu statut special distinct este determinată de următorii factori:

a). inaplicabilitatea în cazul cadrelor militare, a prevederilor Codului Muncii;

b). asprimea Codului penal, care incriminează şi sancţionează cu privare de libertate anumite fapte (infracţiuni: absenţa nejustificată de la unitate sau de la serviciu, care depăşeşte 3 zile, dezertare, insubordonare, părăsirea postului sau comenzii) săvârşite de militari, fapte care, dacă ar fi săvârşite de civili – în cadrul raporturilor de muncă – ar reprezenta, cel mult, abateri disciplinare, sancţionabile în cel mai drastic caz cu desfacerea contractului de muncă.
Prevederile referitoare la nediscriminare ale art. E) din partea a V-a a Cartei Sociale Europene, revizuite, cuprinde şi dispoziţia potrivit căreia „o diferenţă de tratament pe un motiv obiectiv şi rezonabil nu este considerată ca discriminatorie”. De asemenea, jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, referitoare la aplicarea principiului egalităţii în faţa legii şi al nediscriminării, a stabilit constant, în deplin acord cu jurisprudenţa în materie, şi ea constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, că principiul egalităţii nu este sinonim cu uniformitatea şi că pentru situaţii diferite poate exista un tratament juridic diferit, recunoscându-se dreptul la diferenţă.

Relevant este, în context, şi punctul de vedere al Consiliului Legislativ al României care învederează că este imposibilă, din punctul de vedere al interpretării Legii Fundamentale de către Curtea Constituţională a României, integrarea în sistemul public de pensii a pensiilor militare de stat (similar ca şi în cazul magistraţilor, supuşi şi ei unui regim sever de restricţii şi interziceri). Astfel, “Curtea Constituţională reţine că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensare parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună magistraţii şi militarii“ (Decizia Curţii Constituţionale a României nr.20/02.02.2000, M.Of.nr.72/ 18.02.2000).

5. Recalcularea pensiilor cadrelor militare - în dezacord cu legislaţia europeană şi cu Constituţia României

Dezideratul recalculării pensiilor cadrelor militare, stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii preconizatului sistem unitar de pensii, vine în contradicţie flagrantă cu jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi cu Constituţia României, prin încălcarea dreptului de a beneficia de proprietatea pe care titularii acesteia o deţin şi a principiului neretroactivităţii legii.

Astfel, conform prevederilor art.14 din Convenţia pentru interzicerea discriminării şi a art.1 din Protocolul 1 referitor la protecţia proprietăţii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că noţiunea de bun înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are valoare economică, astfel încât dreptul la pensie şi, evident dreptul la salariu, sunt asimilate dreptului de proprietate (cauza Buche contra Republicii Cehia, cauza Fravednaya contra Rusia, cauza Akdeejeva contra Letonia).

În aceste condiţii, recalcularea pensiilor potrivit noilor criterii având ca rezultat diminuarea cuantumului acestora echivalează cu o expropriere, ori potrivit prevederilor art.44 şi art.47 alin.(2) din Constituţia României, dreptul la pensie şi cel de proprietate privată (nu privite generic şi abstract, lipsite de conţinut, ci în raport de modul de calcul şi valoarea lor legal stabilită) sunt garantate si ocrotite de stat.

Recalcularea pensiilor aflate în plată încalcă şi principiul neretroactivităţii legii, (cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile), statuat de art.15 alin.(2) din Constituţia României. În această privinţă, jurisprudenţa Curţii Constituţionale este constantă în a decide că legea posterioară nu poate atinge dreptul născut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar însemna ca legea nouă să fie aplicată retroactiv, contrar prevederilor constituţionale citate şi cerinţelor legate de asigurarea stabilităţii raporturilor juridice. Aşadar o nouă lege a pensiilor nu poate conţine prevederi de natură a afecta cuantumul pensiilor aflate în plată chiar şi atunci când modul de calcul al pensiilor se modifică prin noua reglementare.

Jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care se constată şi decide asupra imposibilităţii aplicării unei recalculări pe baza unei legi noi a pensiilor deja aflate în plată, cu afectarea în sens negativ a acestora şi implicit cu efectul pierderii/ diminuării unor drepturi deja câştigate, este ilustrată prin următoarele decizii: Decizia nr. 46/12.02.2002, M.Of .nr.218/01.04.2002, Decizia nr. 375/06.07.2005, M.Of. nr. 591/08.07.2005, Decizia nr. 290/01.07.2004, M.Of. nr.735/16.08.2004, Decizia nr 278/21.03.2006, M.Of. nr.346/17.04.2006.

În concluzie, prin includerea militarilor români în sistemul public de pensii Guvernul încalcă flagrant Constituţia, precum şi principiile stabilite de legislaţia Uniunii Europene în materie de asigurări sociale. În acest fel, în materie de drepturi, comparativ cu militarii NATO, militarii români sunt privaţi de dreptul la pensie militară de stat (pensie ocupaţională) pentru care atât Parlamentul cât şi Guvernul României îşi asumă o mare responsabilitate, greu de cuantificat în acest moment.

Cu deosebită consideraţie,
SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE-FILIALA 1 GALAŢIPREŞEDINTEColonel (r) TOADER ICHIMESCU