Iarna romaneasca

Iarna romaneasca – cronica protestelor
13 ianuarie 2012 a scos in strada romanii nemultumiti de atitudinea sfidatoare a presedintelui Romaniei la adresa dr. Raed Arafat intr-o interventie la un post de televiziune privat. Pe romani se pare ca nu ii poate scoate in strada saracia, foamea, lipsa banilor, dar le poate trezi constiinta o chestiune de principiu. Au iesit la Tg. Mures, Timisoara, Arad, Pitesti, Galati, Craiova, Bucuresti si de 7 zile orasele in care sunt proteste s-au inmultit ajungand pana la 60.
Romanii in strada au surprins atat pe reprezentantii puterii cat si pe jurnalistii sau pe analistii carora aproape ca nu le venea sa creada ca romanii mai sunt vii. Romanii si-au redescoperit glasurile . Romanii si-au redescoperit demnitatea. De 7 zile protestele au luat amploare, dar ceea ce intriga nu mai este multimea (nici nu mai conteaza numarul lor), ci hotararea si determinarea.
La inceput aveau lacrimi in ochi. Acum au descoperit inlauntrul lor ca pot schimba ceva. Dr. Raed Arafat s-a intors de cateva zile pe functia sa de subsecretar de stat, legea sanatatii pe care o propunea Guvernul a fost retrasa, dar acum nu mai este vorba doar de atat.
“Mai intai te vor ignora,
Apoi vor rade de tine,
Apoi se vor bate cu tine
La sfarsit tu vei castiga.
Mahatma Gandhi “
In Piata Universitatii din Bucuresti romanii si-au scris lozincile singuri, la inceput cu o carioca pe bucati de carton, apoi le-au scos la imprimanta, apoi nici asta nu a mai fost de ajuns- au gasit bucati mari de material alb prin cine stie ce sertare de acasa si scriu cu vopsea si litere inegale tot ceea ce cred ca poate fi strigat .
S-a nascut astfel un adevarat folclor al lozincilor de protest, care ar trebui sa faca obiectul unui muzeu infiintat poate ulterior, pentru ca si copiii romanilor trebuie sa vada.
Piata Universitatii striga de cateva zile intr-un glas ceea ce partidele aflate la putere in aceste zile nu credeau ca vor auzi vreodata. Lozincile romanilor sunt atat de curate si de diverse incat te intrebi cum de sunt toti in acelasi loc. Se vede cu ochiul liber ca au un numitor comun.”Jos Guvernul! Jos Basescu!”
Multe dintre proteste din toata tara incep cu ingenuncherea protestatantilor si “Tatal nostru”. Semnul crucii consfinteste ceea ce va urma.
“Basescu , ai atac de panica?
Suna la SMURD”
PDL il scoate la rampa pe purtatorul de cuvant , Sever Voinescu Cotoi care in prima faza jigneste protestatantii, apoi, vazand ca lucrurile iau amploare, spune “Fara violenta! “” Vrem dialog!”
Intr-adevar, se simuleaza un dialog dupa primele trei zile in care Guvernul si Primul Ministru au fost atat de nauciti incat efectiv nu au stiut cum sa reactioneze.
In timpul asta, nimeni nu mai vrea dialog pentru ca acest Guvern nu mai beneficiaza de incredere si legitimitate.
Romanii au atras atentia Europei intregi. In Parlamentul European se face referire la masurile diabolice pe care le suporta romanii de cel putin 3 ani ca scuza pentru criza economica. Cetatenii romani aflati peste granite la munca sau in vizita, demonstreaza pasnic si solidar la ambasadele Romaniei din Londra sau Viena. Cei din Spania au anuntat ca se alatura si ei.
Romanii din Piata Universitatii si din 60 de orase scandeaza lozinci cu fetele schimonosite de ura, pentru ca la inceput, l-au iubit si l-au votat pe presedintele Basescu. Acum acesta relatie acoperita de minciuni, batjocura, sfidare si autism din partea Presedintelui si a Guvernului Boc s-a transformat in ura. Acesta este un popor latin. Rabdator si pasnic, dar neiertator atunci cand e tradat.
”Nu va fie frica , si Basescu pica!”
“Va rugam sa ne scuzati,
Nu producem cat furati”
“Opriti istoria: Basescu si Guvernul Boc coboara la prima.
Ne asumam raspunderea”
Romanii dovedesc prin ceeea ce scriu pe cartoanele aduse de acasa ca nu au uitat nimic. In tot timpul asta in care se credea ca au murit , ei strangeau din dinti si contabilizau. Acum sunt pe strazile din toata Tara si au pus pe cartoane TOTUL.
Ma uit de 7 zile la aceste proteste si am ochii in lacrimi. In sfarsit , SUNT MANDRA CA SUNT ROMANCA.
De 7 zile incerc sa imi gasesc cuvintele ca sa scriu despre ROMANII MEI.
Am fost printre ei pentru ca la inceput era de necrezut. Nu vor utopii si sunt sinceri. Si sunt calzi. Si sunt hotarati. Inving gerul de afara cu sufletele lor fierbinti.
Vor ca si mine sa isi creasca copiii intr-o tara civilizata, vor sa munceasca cinstit in tara lor, in casa lor, vor tot ce e mai bun pentru Romania.
Am auzit din nou scandandu-se “Libertate!” ca acum 22 de ani.
Romanii au iesit in strada. Imi vine sa repet la nesfarsit pentru ca nici eu nu credeam ca se va mai intampla din nou. Era prea multa liniste si prea multe abuzuri. Va rog sa ma iertati, dragii mei concetateni, am crezut ca sunt singura si mi se facuse frica de atat liniste.
Imaginile acestor proteste sunt inaltatoare si imi place la nebunie ca pot sa scriu despre ele, aproape ca nu am destule cuvinte ca sa zugravesc ce se intampla in strada cu ROMANII MEI.
Asa ca va spun doar ce vad: vad un steag tricolor care flutura mandru cu o floare prinsa de el din partea POPORULUI ROMAN, il vad pe Mircea Badea cu bucuria libertatii pe chip, vad copii in carca parintilor la proteste – pentru ca romanii isi educa fiii ca pe niste viitori luptatori, vad jurnalista care ofera o floare jandarmilor, vad zambetul fastacit si incurcat al jandarmilor la acest gest, dar vad si abuzurile jandarmilor prinsi intre datorie si intelegere, vad si chinul din sufletele lor pentru ca nu ii pot acuza pe toti de ceea ce se intanpla, vad ROMANI luptand pentru viata si viitorul lor si al copiilor lor, vad cum si-au pus sufletele pe tava si au fost calcati in picioare de un singur om pe care astazi il blameaza, vad in strada o hotarare care nu stiu cat va dura, dar pe care eu personal o traiesc cu lacrimi in ochi.
De 7 zile presedintele Basescu TACE.”Afara ploua.”
Romanii ii raspund pe masura:” Eba, tatal tau nu vrea sa vorbeste cu noi”
Vad protestul opozitiei care cere demisia Guvernului Boc si alegeri anticipate. Strada striga : ”Nu vrem comasate, vrem anticipate!”
Romanii din strada au nevoie de valori si se inconjoara cu intelectuali.
Vad actori la proteste, vad medici, vad profesori, vad studenti, vad jurnalisti batuti de jandarmi, aud ce se striga: “Vreau sa platesc chiria cu capsuni de Romania!” “Basescu judecat pentru tot ce s-a furat!” “Mai bine huligan, decat tradator, mai bine ciumpalac decat dictator!”.
Vad confruntarile violente care sperie oamenii civilizati si ii alunga partial din piata, vad provocatori, incitatori, gaze lacimogene, bastoanele jandarmilor care lovesc oameni cazuti la pamant, vad tensiune. Vad de 7 zile un protestatar aflat in scaun cu rotile.
Multe tari, o singura patrie. In aceste zile baietelul meu m-a intrebat care este diferenta dintre “tara” si “patrie”. I-am spus ca “tari “sunt locurile pe care le vizitezi si ca “patria” este cea pentru care lupti , patria=acasa, patria este acolo unde sunt parintii tai, mortii tai, cultura ta,drapelul tau ,romanii tai. Nu stiu daca l-a multumit raspunsul meu. “Mami, ai lacrimi in ochi cand vorbesti de patrie”. M-am uitat repede in alta parte ca sa alung roua aceea din strafundurile mele.
Pentru copii, pentru viitor, pentru speranta au iesit romanii in strada,pentru locuri de munca, pentru ca vor sa isi plateasca intretinerea, pentru ca vor conditii civilizate de trai, pentru ca nu mai suporta sa fie umiliti si jigniti in propria lor tara, pentru ca nu mai vor sa plece de langa familiile lor ca sa munceasca in strainatate. In anii astia nimeni nu a vorbit de lacrimile din sufletele romanilor aflati afara la munca pentru un salariu mai bun. I-am vazut doar la trecerea frontierei cand vin de sarbatori cu bucurie pe chip, sau cand se intorceau la munca, tot la trecerea frontierei, cu lacrima departarii in suflet.
7 zile de proteste. Romanii in strada. Asta vad. Presedintele Basescu tace. Guvernul Boc tace, a cerut dialog si nu mai vrea nimeni ACEST dialog.
“Demisia!”
” Libertate!”
“Jos Basescu!”
“Jos Guvernul!”
Protest pasnic, studentii din Bucuresti, Radu Mazare, studentii din toata tara, pensionarii, vanzatorii, medicii, dorinta de civilizatie, profesorii, abuzurile jandarmilor, copiii, pensionarii militari, Ioan Dascalu: “Jandarmii nu vor interveni in forta!”, protest pasnic, durere, ura , dispret, indarjire, Crin Antonescu, oameni in strada care si-au dat demisia de la munca pentru a participa la proteste, la Guvern si la sediul PDL din Modrogani – tacere, “Clasa politica la autocritica!” pe cartoane aduse de acasa, jurnalisti raniti la datorie, toata tara in strada, protest pasnic.
“Poporul roman cauta presedinte!”
Asta vad.


Carmen Rotaru- jurnalist (militar)